Revista la PLIC – literatură, artă, atitudine

POSTBOX magazine – literature, art & attitude

Prezentarea revistei ucrainene de critică socială „Спiльне/Commons” (Ucraina) la Chişinău / Презентация украинского журнала социальной критики “Спiльне” (Украина) в Кишиневе

Centrul pentru Arta Contemporana, Chisinau – [ksa:k]
str. Banulescu Bodoni 5, ap. 2, Chisinau
27 decembrie 2011, ora 18:00

RO
– – – – –

Prezentarea revistei ucrainene de critică socială „Спiльне” (Ucraina), Chişinău

http://commons.com.ua

Tamara Zlobina (co-redactorul revistei de critică socială „Спiльне”) va prezenta ultimele 3 numere ale revistei <<Спiльне>> („Criminalizarea problemelor sociale”, „Transformare a spaţiului urban”, ” Politica Educaţiei”).

Despre Proiect

„Revista de critica sociala <<Спiльне>> („Comun”) este un proiect colectiv non-profit. Sarcina noastră este analiza realităţii sociale la scară naţională şi globală. Cu toate acestea, nu vrem să acumulăm cunoştinţe de dragul cunoştinţelor, lipsite de o legătură vie cu practica socială. Poziţia noastră nu este <<neutră>>, deoarece noi considerăm că societatea are nevoie nu doar de studiere, dar şi de schimbare.

Ne dăm seama cât de mare poate fi decalajul dintre teorie şi practică, de aceea ne vom strădui să nu ne rupem de la viaţa de zi cu zi şi să fim înţeleşi. Din colectivul revistei fac parte reprezentanţi şi reprezentantele ai mediului academic şi mişcărilor activiste „de jos”, jurnalismului şi artei. Revistă <<Спiльне>> va apărea de două ori pe an. Fiecare ediţie va fi dedicată examinării unei anumite teme actuale, ea de fiecare dată va include materiale exclusive autohtone şi traducerile studiilor de cercetare de peste hotare, interviuri cu oameni de ştiinţă şi activişti, recenzii la publicaţiile de actualitate.

Munca noastră în domeniul teoretic noi o vedem ca o componentă a practicilor mai largi, care au ca scop schimbarea societăţii spre bine. Poziţia noastră este de stângă şi anticapitalistă. Aceasta nu înseamnă că noi chipurile suntem pentru <<întoarcerea înapoi la URSS>> – un trecut care niciodată nu se va mai repeta, indiferent de faptul, ce atitudine avem faţă de el. De asemenea, noi nu suntem <<contra democraţiei>> – dacă, desigur, sub aceasta se înţelege puterea întregului popor, dar nu doar a unei părţi privilegiate ai acestuia. Indiferent de motive politice, publicaţia noastră este mai întâi de toate, analitică şi nu propagandistică. Analizând anumite probleme sociale, nu vom avea întotdeauna reţete de-a gata pentru a le soluţiona, şi de aceea în mod principial nu vom ascunde după clişee şi lozinci lipsite de conţinut necesitatea elaborării unei cunoaşteri noi. Sarcina noastră este analiza şi critica: punerea accentelor pe probleme sociale, determinarea cauzelor acestora şi de căutarea mijloacelor pentru soluţionarea acestora, precum şi – problematizarea relaţiilor dominante şi încălcarea status-quo.”

RU
– – – – –

Презентация украинского журнала социальной критики “Спiльне” (Украина) в Кишиневе.

http://commons.com.ua

Журнал представит его со-редакторка – Тамара Злобина, к. ф. н., феминистская активистка, арт-критик. Уже вышло 3 номера журнала <<Спільне>> („Криминализация социальных проблем”, „Трансформации городского пространства”, „Политика образования”).

О Проекте

«Журнал социальной критики <<Спільне>> („Общее”) – коллективный некоммерческий проект. Наша задача – анализ социальной действительности в отечественном и мировом масштабе. Вместе с тем, мы не хотим накапливать знания ради знания, лишенного живой связи с общественной практикой. Наша позиция не <<нейтральная>>, поскольку мы считаем, что общество нуждается не только в изучении, но и в изменении.

Мы осознаем, какой большой может быть пропасть между теорией и практикой, поэтому постараемся не отрываться от повседневной жизни и быть понятными. В коллектив журнала входят представители и представительницы академической среды и низовых активистских движений, журналистики и искусства. Журнал <<Спільне>> будет выходить в свет дважды в год. Каждый выпуск журнала будет посвящен рассмотрению определенной актуальной темы; он каждый раз будет включать эксклюзивные отечественные материалы и переводы зарубежных исследований, интервью с учеными и активистами, рецензии актуальных изданий.

Нашу работу в теоретической сфере мы рассматриваем как составляющую широких практик, имеющих целью изменить общество к лучшему. Наша позиция – левая и антикапиталистическая. Это не значит, что мы якобы за <<возвращение назад в СССР>> – прошлого, которое уже никогда не повторится, независимо от того, как мы к нему относимся. Так же мы не <<против демократии>> – если, конечно, понимать под ней власть всего народа, а не только привилегированной его части. Независимо от политических мотивов, наше издание является прежде всего аналитическим, а не пропагандистским. Анализируя определенные социальные проблемы, мы не всегда будем иметь готовые рецепты их решения, поэтому принципиально не будем прятать необходимость выработки нового знания за клише и бессодержательными лозунгами. Наша задача – анализ и критика: подчеркивание социальных проблем, определение их причин и поиски средств для их решения, а также – проблематизация господствующих отношений и нарушение status quo.»

imagini de la eveniment:

15 comentarii»

  gheorghe apetroae sibiu wrote @

GHEORGHE APETROAE – TEMPLE ÎN FLĂCĂRI

SCENĂ DE PANTEISME I

De la cerul cu care de copil eşti logodit,
te hrăneşti cu himera-n fulger, glacială:
– E luna plină , uitată pe valurile crise
şi umbra genelor castanii: lucirile ei
în descărnarea depărtării apocalipsei!…
Îşi oferă din raze, aurul primelor flori,
lui Celaeno, pletele primăverii cuminţi:
dimineaţa fericirii ei de apus răpită…
-În ploaia ta, rana aşteptării să-i stingi,
la botezul matern cu pâine şi cu-vinte,
mai înainte de nuntirea verbelor roase
de sărutul polar al luminii bolţii aride…
în cascada îmbrăţişărilor fierbinţi,
s-acoperă cu cerul zâmbetul ei de copil….

SCENĂ DE PANTEISME II

Ne – răpus, în jilţul ei de-argint prăvălit,
din ardere – i creşti în prospeţimi
lumina zărilor albastre , nevrozele în doi:
sărutul lacrimelor pe fiecare piatră,
ofranda nivală a cerului bine strâns
în snopuri de fruze şi flori deşarte :
salcii plângătoare în al apelor zvon…
– Pe zâna cu părul andaluz despletit
în solitudine, înlăcrimând în cântece
de suferinţe, de umbra tămăduituare
adâncul veneric al pădurii ei îl dezbraci
şi vălul multifloral în iluzii i-l prinzi
semn nuzial şi miraj al dorinţelor blues…
Dintre verdurile adore ale stelelor,
oferi brizei, numai vesnicia rozei albastre
profeţită de nimfe, apelor nostalgice,
iar ei, numai ei, simţiri cu balsam
de libertate în libertate.. cu-venita linişte…

SCENĂ DE PANTEISME III

În bântuirea valului de nedespărţiri, în amurg
se învârt ace-secunde spre întâlnirea clipelor!…
Cerul, în albastru, în el, căpuşând solar
primăvara nouă ce-şi ninge polenul cerului
din corăbii în hyacint, legănate de noul vânt,
cântă, viscolind cu gingăşii, briza mării,
altele în altele, spulberând din fiecare zi,
scântieierile de plăceri în renuntiri de idei…
Toate-s ne-nceput: lumini, aşteptări, iubiri
prin ceaţă, polei, ploi şi ninsori de stele…
Tu, dormi în vina zbaterii balsamului de roze,
şi arzi în palme nisipul ei pelagic, nostalgiile
în leagănul de cântec al lebedei ucisă
pentru o trezie în baletul ne-cu-vintelor
răstignite,unul în altul, sfâşiată – amintirea
sfârşitului primelor ploi de narcoze…

  gheorghe apetroae sibiu wrote @

Literatura , Postmodernismul lui Mircea Ivănescu

Gheorghe Apetroae – Sibiu

Poezia curentelor postmoderniste ,în general, un edificiu liric de scurt metraj, s-a construit de către Mircea Ivănescu din elemente structurale de firească sensibilitate, într-un sublimat de interioritate și de incantație în figuri suprastilistice de simbol. Se asistă la construcții poetice în afara convențiilor estetice, cu liant de metaforă în crome stranii și în vibrații asonante… Se descoperă în registrul armoniilor fonice partituri ale dizarmoniilor cosmice ,care dezvoltă atitudini limaxice și stări noetice celeste, ce reverberează în integralitatea existențialismului antropologic, cu o rezistență comprehensivă, în ecuații estetice. Acest gen de versificație, analogică prozei scurte, se soluționează sistemic prin substituirea unor termeni clasici lirici și ritmici cu algoritmarea estetică a grotescului, mitului, chiar și a satanicului, răului, tragismului uman și a sinistrului , spre a crea în structurile poetice fațete – măști cu reflexii antinomice de natură telurică și apolinică de înaltă factură și opuse prețiozității estetizante. Se vrea a se pune în evidență, prin metaforă , prin corespondențe și analogii de simple intenții absconse: frumosul, concretul umanan și normalitatea ontologică . Dar, rolul poetului este de a umaniza naturalul și socialul , prin utilizarea acestor elemente artistice postmoderniste, cu principii simbolistice și imagistice , lingvistic, dominate de imagism metaforic, esențe lirice care ne despart de creațiile versicate clasice, prin înlăturarea măștii, iluziei, exoticului și disimulării în actul creației….Mircea Ivănescu, așa cum l-am putut urmări direct în abordările critice ale creațiilor prezentate de diferiții autori sibieni sau din afară, în cadrul sedințelor de lucru ale cenaclurilor sibiene, era unul dintre puținii poeți care, în destinul și voința-i, livrești, putea realiza facil comparații corespondențe în principiile textelor comparate , da frecvente citate bine articulate în contextul acelor ședințe, din scrierile lirice ale lui Baudelaire, Paul Valery, E.A. Poe, W. Williams, S. T. Eliot, Dylan Thomas, cocheta foarte relaxat cu P. Eluard, J. P. Jouve, G. Apollinaire, Jean Arthur Rimbaud , nega cu accente sociologice radicale valorile civilizației tradiționale, până la a le ignora, împreună cu Tristan Tzara, R. Barthes, A. Breton, P. Claudel, Pierre Reverdy, Umberto Saba, și Giusepe Ungaretti, sau particulariza, cu o spontaneitate genuină, rezonanțele meditative ale sensibilității și neliniștilor cotidiene, preparând pe loc soluții politice , pe care le releva anecdotic, ca pe o iubire aridă, pe care o asocia cu melancolia și singurătatea în fața neantului, cochetând cu Vittorio Sereni, Garcia Lorca, A. Ginsberg, Hermann Hesse, Robert Musil , Raymond Queneau, J.R. Jimenez, sau lua figura profetului, tălmăcind mesajele transmise de textele auctoriale ale participanților cu creații în cenaclu, aducându-le în luminarea poetică, prin descifrarea misterelor existențiale din textele expuse, lucrând cu o sumă de culturi și învățături sedimentate în lăuntricul său, pe care ni le releva, împreună cu Saint-John Perse, D. H. Lawrence, Bernard George Shaw , Craig Marianne Moore, E. W. L. Pound , W. C. Wiliams, sau, apăsând pe pedala realismului, în lucide observații, îl semnifica pe Cesare Pavese , Salvatore Quasimodo, contând pe personalitatea singulară și expresivă a liricii lui Rainer Maria Rilke și Rabindranath Tagore… Mircea Ivănescu s-a configurat ,astfel , într-un simbol critic al postmodernismului literar în România. . – De ce? Pentru că a reușit sindinamic inducerea acestui curent – postmodernist narativ, în poezia românească contemporană. A reușit cu succes inducerea, așa cum o releva Mircea Ivănescu în ” Poezia e altceva, vol. Versuri, 1968”, prin intervenții edificatoare, structurarea accentuat anecdotică , expresionistă și ficționist transfigurativă a formelor,de la satiric și până la descifrarea misterului ființării .
Poezia sa inedită și critica doctă dezvoltată în cercurile literare sibiene a activat suprarealismul și expresionismul în lirica sibiană și românească în acei ani memorabili pentru literatura sibiană, baza pentru elevația creației lirice stilizate postmoderne din sedimentele impresiilor entive lăuntrice revelatoare, prin Mircea Ivănescu, la cotele pe care le reușise în alte spații literare Allan Edgar Poe, W. C. Wiliams , Henry Louis Mencken, Edmund Wilson și John Crowe Ransom în citica literară și eseistica americană, Andre Gide, J.F.E. Lemaitre , Andre Maurois , Andre Thibaudet, Charles Mauron , Jean-Pierre Richard , Jean – Paul Sartre și L. Goldman în critica literară și eseistica franceză , Friedrich Gundolf, Karl Kraus și Werner Krauss în critica literară germană, Eugenio Montale și Antonio Gramsci, în critica literară italiană, William Edmund Gosse, Edward Herbert Read , Middleton John Murry și Arthur Symons, în critica literară și eseistica engleză, iar Gomez de la Serna și Miguel de Unamuno, în literatura spaniolă și nu numai în aceste spațialități culturale.
În același timp, prin erudiția și talentul său scriitoricesc, cât și grație activității de traductolog, prin numeroase traduceri din limba engleză, culminând cu traducerea romanului Ulysses al prozatorului irlandez James Augustine Joyse, scriitorul Mircea Ivănescu a devenit reper literar ireversibil, de înalt rang, în literatura română, și nu numai, a sfârșitului de secol 20 și începutului de secol 21..
În prezența scriitorului poet eseist și traductolog Mircea Ivănescu, modestia sa, conjugată cu înalta cultură, dialogul livresc cu acesta mă fericea și mă fascina. De aceea, îi voi păstra, cât voi trăi, imaginea vie în memorie…, Sibiu, 2011,
Gheorghe Apetroae Sibiu

  gheorghe apetroae sibiu wrote @

GHEORGHE APETROAE – “ CÂNTECUL LUI CRISTOFOR” – Cristoforul 16

DAR DE NUNTĂ

Un prinţ , mai zâmbitor

decât lumina unui cer de crini,

din lira timpului trecut,

cu cântul orfeic, arcuia o boltă ,

iar ea, Felippa cu sărutul

valsa –n amorul lui, sirenic…

-Prinţesă-ţi dăruiesc iubirea,

câmpiile de flori regale,

şi limpezite zări de aur

în cerul turnului de argint ,

când de cu-vântul tău învins,

un mire , ţie mă închin

ca să-ţi declar pe veci sclavie…

Apoi, cu glasul lui de crist,

din moartea lebedei desprins

rupea din rai albastra taină,

şi pe stelarul sânge scurs

prelins pe neciobite stânci ,

cu visele-n-mpliniri stelare

plutea pe un ocean de cer ,

cum numai o gondolă albă,

vâslind spre insula Cipangu !…

Când zorii stelei în lumini-

iubirea lor, izvor din astre,

îl răsfăţau sfintele gânduri ,

făclii prin luminiş de cer

în travertin şi –n celestin :

buchet de vise alabastre…

el culegea din rozasia zare ,

mistere de nemărginire

şi le-oferea ca dar de nuntă,

Felippei, mări… călătorii regale !…

GHEORGHE APETROAE SIBIU –

“ CÂNTECUL LUI CRISTOFOR”

Cristoforul 17

17. II. MARIAJ LEVANTIN

La revărsarea lunii pline,

în turnul falnic de cristal,

nuntirea grabnic începuse…

El ,Cristofor, iar ea , Felippa,

de-mbrăţişări adânci, aprinşi

roze muşcau din roze buze…

sărutul lor fulgera cerul,

ritmat în cor de filomele…

Pe creştet, prinţul i-aşternea

Felippei, marea diademă

din amintiri, stelar şirag

şi văl, adâncul tot al bolţii …

şi palatini cântau celest

un vals de lebede pe ape

şi clopote sunau în larguri,

în semn de răzvrătiri barbare…

De încântari sfinţit, învins

rescrisă-n bolţi de nemurire,

pentru iubirea lui, Felippa,

din ape înfloreau rostiri …

în braţe- o trece în săruturi

sub arcele de bolţi , spre rai

rob, ei destinului ceresc

de irişi, flăcări ard azurul

şi raze, dar de nuntă-n scrin

pe faţa-n zâmbet hoinăresc

spre-adâncuri, vrerea, ispitind ,

cu-vinte de lumină-n mir…

Dorinţele -şi uneau , rebele

plutind…sub sărutări selene,

el, ei, ea, lui,în balul nupţial

îi desfăcea strâmt decolteul,

spre-a-i răsări rotunde stele

sâni alunii, pe văi de flori…

şi coapse-n arcuri abisale…

Ea îl cuprinse–n dezmierdări

uşor, saturnian de vrere

cărări cu- vintelor în cântec,

colinde – nviorând apusul…

iar în vulcanicii ei munţi,

pe dansul sânilor aprinsi,

de mari simţiri si-nfiorări,

filonul sfânt serafic, largul….

al mărilor, plăceri în valuri,

cu-al duhului – mir princiar,

nuntea acum întreg Levantul !…

  gheorghe apetroae sibiu wrote @

” ANOTIMPUL MIRACULOASELOR COMBUSTII ”

PLOAIA

Adusă-i nopţii ploaia într-un cu-vânt de linişti,

pe umbra razei pure, demonice dorinţi …

se-mpăduresc pe zare colinele crisale

cu flăcări celestine, s- aprind crisoberile,

să-şi crească-n cer syringii ,

noi albe sfânte taine !…

Sălbăticesc cyanic , se- agăţă-n stei în ploaie

spre-a re-nflori stibinic un cer de-nfiorare,

să se încline vremii în plânsete de raze

se-mbracă-n înflorire, reci, fragezi, liliecii…

ei, în cunună-ţi prinşi cu clipa, să-ţi rănească

crin duhul amăgirii, să-nsemne-n cer iubire

cu sânge de fecioară în chipul de petale, …

o isabelă floare !…

Prin luminişuri clare, ieri candele, azi stele,

mai trec, spre a-ţi sfinţi în tropot, ploi rebele…

căzute calde – atunci, să te înfioreaze,

băltesc azi în visări pe lunci, cum stele reci la glezne

ce-n vuiet înfloresc şi azi în râuri , liliecii

bătuţi în roz-marin, cu lacrimi, şiroind,

sfinţiti în rugi…, miresme !….

Gheorghe Apetroae – Sibiu

  gheorghe apetroae sibiu wrote @

.

Literatura, Desprindere, G.A.S.
Postat de gheorghe apetroae în Aprilie 21, 2013 la 7:00am
Vezi blog
.

III.I. DESPRINDERE

Gheorghe Apetroae Sibiu

Îi apăruse în cale nechemată ispita

şi-l prinse în brațele de-nţelesuri…

cum că-n senectute pe irişii gândului

pot petrece-n ne-nceput dorinţele…

…Ea-i pregătea de sfârşit, cântecul:

răsfăţul faustic al nopţii valpurgice!…

Simţul i-l testa, dezvelindu-şi,

câte una, formele, în marş nupţial…,

apoi în oglinda de cristal îşi arăta

chipul angelic, buzele cu-n surâs ireal..

…El o privea cu bucuria magului

iubitor de marile taine ale apelor!..

În concert, tot El, cântând la pian,

îi desprinse uşor sufletul de trup

şi i-l plimba ispită, acum altui El

în loc de cruce, o privea în cuvinte

fulger crisoberil în iureșul de sânge…

…Ea-şi asculta “Aida, Marşul triumfal”…

irişi în cearcăne albastre admirau

peisaje andaluze pe iriși cuvinte

și nu dovedeau a culge anemone

de pe hăul azur astrele albe-roze ,

în scânteieri cinabre-ametiste buchete

de vise stelare, în clarul mileric selen…

A-i regăsi ispitei iarăși albastrul,

însăși Ea zidea în El limona dragoste…

își punea multe petale violete în umblet

din El desprinse, cântec de leagăn

în simfonii de Haydn, siderale roze

în iriși neliniști, în simț, libere taine…

  g.apetroae@yahoo.com wrote @

EL, EMINESCU

de Gheorghe Apetroae Sibiu

Când pe harfele de unde
stele cad şi se aprind
orgi selenice pe lucii,
valuri risipte-n grind,
… El, ecouri între clipe,
le ascultă-n infinit!…

Din grădinile de aur ,
îi culege Lunii, crini,
să-i păstreze-n templul firii –
candelabre de rubin:
arc de cer, în El,
lumina celei mai pure lumini !…

Fruntea… boltă peste veacuri,
o înclină visător,
să-şi revadă-n codri lacul,
strălucirea în izvor!…

Pe azure văi de cuget,
cu ochi negri, lini, coboară
El, Luceafăr al iubirii,
printre nuferi să răsară!…

Cu Luna se plimbă-n trestii,
iar din cornul ei de- argint
îşi desfată nemurirea,
dă luminii dor şi gând! …

Teii, încărcaţi de floare,
ning miresmele de-amor,
El… luceşte-n rostul lumii,
spre trecut şi viitor!…

G.A.S.

Revista „Foaia Poporului”,ASTRA, nr. 6, ianuarie, 1993

  g.apetroae@yahoo.com wrote @

DEMERS FAUSTIAN

Gheorghe Apetroae Sibiu

.. cu ochi de stele în izvoare,

un meteor pe seri căzut

plin de mister şi-mpătimit,

veghezi la orice asfințit!…

ceri sacrul clipei efemere

și-o scapi de un necunoscut

scoți din implozii, viaţă, vremii

și grai iubirii de absurd…

te-acuzi și când te ştii în rai,

sorbind din pleapa clipei mari…

trânteşti de stâncă… de paradă,

tot începutul ei de slavă…

slujești celui divin, bând vin,

din mers repeţi cu El trecutul-

magistru, zămislit din El

sapi în imens, neînceputul!…

te-alinţi femeie care… eşti

neîmplinită-n chip cu gândul,

de braţul lui, când strâns te prinzi

din sânge ca să-i sorbi pământul…

şi de aceea eşti în chinuri,

cea care, neştiind ce eşti

cu flăcări… ca să te sfinţeşti

împarţi infernul la poeți! …

mai cânţi cu îngeri pentru roze,

acolo sus când rătăceşti

în bucuria că trăiești
cu-n visător, necunoscutul!…

– Dar Tu, ce faci?.. prezent și singur

de toarta cerului desprins,

bolnav și prins în rugăciuni

joci clipa lui cu ne-nceputul!…

și cazi letargic dintr-o slovă

într-un magnetic necuvânt,

sporind simţirile în linişti,

sorbind din sânii lor alt gând!…

ca să te-ntreci cu- al clipei vis,

tot alte flăcări să aprinzi,

arzi în iubiri și în şoptiri

netimpul dragostei de îngeri…

și-agonic cânţi psalmul în zori

seminţei cerului din fire –

un legământ i-acorzi şi-n rod,

crești clipa-n calda-i retrăire!….

Boroaia , 5 septembrie,1963

  g.apetroae@yahoo.com wrote @

MAGNETICEI IUBIRI

Gheorghe Apetroae Sibiu

… de cerul ei cărunt în travertin,

când ai ajuns pătruns şi prins

în buiecii şi de iubire beat-

tu serii dai un kantean tribut…

şi… osie de stea te crezi

în luminări de sfinte pasiuni,

rotit în firea ta, de nimbu-i eritrin –

preplin magneticei iubiri!…

… eşti cordul ei şi evu-i viu aprins

în trupul firii unui suflet nins

pe- adânc de cer în axiniu,

învăluit de clipe reci astrofilii!…

… socrat în gând şi aletheic crez,

în adamitul mării de smarald,

de valul ei, nu eşti învins…

… urcat pe crucea rozelor târzii,

te răstigneşti de Ne-nceput,

să poţi sorbi cu fiecare gând:

– din sânii alunii

ai Marelui magnetic Necuprins,

tot fluxul celestin,

parfumul rost al zării porfirii…,

– dorinţe mari şi multe vreri:

ambrozii în corolele pocal-

lăcaş de un carnalic chihlimbar

şi de lumini, magneticei iubiri!…

  g.apetroae@yahoo.com wrote @

PRIMĂVARA TA , REGINĂ

Gheorghe Apetroae Sibiu

.. oare chinul lor / nu geme-n şoapta fiecărui val!
( Pelerinajul lui Childe Harold, G.G. Byron)

Când despleteşti un crug în lungi cărări aldine
şi calci pe ele-n pas de joc, de astre păstorit
în răsăriri, urci muza: crâmpeie de cuvinte
pe care le cobori în taină, tăcerii tale sfinte,
drept stele, primăverii, şi le iubeşti pe rând! ….

dar lutul tău e orb… să simtă plăcerile luminii
ce-nmuguresc astral din mugetu-i cervid,
cu raza ei de cuget, a stelei prinsă-n cântec,
re-înflorind surâsul cu un balsam lăuntric,
te-aprinzi lumină, lui şi i-o slobozi… postum!…

drept primăvara ta, vestind-o-n tine cerul,
te-ncoronează gândul spre care se închină,
păşind în plânsul ierbii,l-apus, o stea virgină!…
eşti slugă cărnii reci – fiinţa flăcării şi-n vrere
cerţi în plăceri abisul şi-i lăstăreşti putere!…

valuri, pătrund azure galacticele ţărmuri-
se urcă din adânc alt timp, cerând iubire!…
tu semeni des devreme noi stele calde-n fire-
flori vieţii cu stigmate în sânge de lactee
în temple, să le-nveţi ce sigur ştiu şi ele!…

… că în sutana roasă-n rugi, un cer încă-l alergi
şi- aprinse, rozele în braţe-ţi stau să cadă
pe grindul clipelor, iubiri ascunse-n semne,
te dai la primăvară şi crinii îi culegi!…
…în galaxii, regina o porţi şi preamăreşti!…

  g.apetroae@yahoo.com wrote @

FILOSOFIA, SUMAR BIOGRAFIC: NAE IONESCU (1890-1940).
Nae Ionescu – filosof, logician, profesor universitar şi jurnalist – de orientare filosofică existenţial – “trăiristă”, cu aplecare asupra definirii logicii din perspectiva istorică şi explorării metafizice a misticismului şi iraţionalismului . S-a născut la Brăila, la 16 iunie 1890 . Urmează studiile primare şi liceul, mai puţin ultimul an, în oraşul natal, implicându-se în activităţi socialiste, după apropierea sa de scriitorul francofil Panait Istrati. Este acuzat de “republicanism naţional” . Urmează cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie, cu specializarea în filosofie şi le încheie în anul 1912, la Universitatea din Bucureşti, prin susţinerea licenţei cu teza ” Istoria argumentului ontologic”. Debut publicistic, în anul 1909… Colaborează , între anii 1911-1916, la publicaţia “Studii filosofice”, denumită ulterior “ Noua Revistă Română… La 23 ianuarie 1911, la Societatea Studenţilor în Litere conferenţiază despre ”Literatura celei de a IV proporţionale: Sărmanul Dionis de Eminescu, conferinţa fiind publicată în Noua Revistă Română”, cu apariţia la 22 februarie 1911, şi prin care încearcă să identifice sensul cunoaşterii în filosofia trăirii ”trăiriste”. .. La 23 septembrie 1912 publică în “Noua Revistă Română”, sub pseudonimul Mihai Tonca, “ Preocupările filosofice ale geometrului Poincare”, o abordare theoretic-epistemologică asupra categoriei filosofice de “cunoştinţă”… În anul 1913 se căsătoreşte, la Iaşi, cu Elena-Margareta Fotino, iar în anul 1914 primeşte o recomandare din partea lui C.Rădulescu-Motru pentru un ajutor din partea Fundaţiei Universitare “Carol I” pentru pregătirea tezei de doctorat privitoare la filosofia lui Kant. Îşi desăvârşeşte studiile de filosofie în Germania şi în anul 1919 îşi susţine doctoratul în filosofie la Universitatea din Munchen, cu profesorul de logică şi filosofie comparată, Baumker, cu teza “ Die Logistik als Versuch einen neunen Begrundung der Mathematik”( Logistica ca o nouă încercare de definire a matematicii). Întors în ţară, în anul 1919, fucţionează pentru scurt timp ca profesor şi director la Liceul militar ” Mănăstirea Dealu” , fiind chemat la Universitatea din Bucureşti şi numit asistent la catedra de Logică şi Teoria cunoaşterii a profesorului Constantin Rădulescu-Motru. Îşi prezintă discursul inaugural în activitatea universitară, cu comunicarea-lecţie “ Funcţiunea epistemologuică a iubirii” ( “Izvoare de filosofie I, 1942)… Între generaţiile de studenţi care trec pe la această catedră în care activa profesorul asistent, cu o viziune filosofică şi o logică insolite, cu deschideri şi direcţii apollinice în gândire nae- ionesciene, îi vom găsi ca studenţi pe Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Mihai Şora, D.C. Amzăr, Mircea Vulcănescu, Jeni Acterian, Constantin Floru ş.a… În perioada 1919 – 1925 devine redactor la “Noua Revistă Română”, condusă de C. Rădulescu -Motru şi colaborează cu articole interesante la revista “Ideea europeană” condusă de C. Rădulescu-Motru, director, alături de Tudor Vianu, Octav Onicescu, Dimitrie Gusti, Ştefan Neniţescu, Emanoil Bucuţa, Cora Irineu şi Mircea Florian… În anul 1922, publică în Gazeta Matematică studiul ”Comentarii la un caz de intranzienţă a conceptelor matematice”, pentru care obţine în anul 1923 Premiul de filosofie matematică. În anul 1924, în luna iulie publică în revista ”Ideea europeană” studiul politic ” Cum se pregăteşte revoluţia”, iar în cadrul Cursurilor de vară de la Vălenii de Munte (15 iunie- 15 august) ţine prelegerea “ Contribuţia latină în filosofie”. În noiembrie 1924 publică în “Gândirea” disertaţia ”Individualismul englez”, cu o formulă personală de cuvânt introductiv la o traducere din Herbert Spencer, intitulată “ Individul împotriva statului”, apărută la Ed. Cultura Naţională,1924, traducere efectuată de Olimpiu Ştefanovic i- Svensk (“Gândirea”, an IV, nr.2, 15 noiembrie 1924) şi deschide, în aceeaşi perioadă, cursul universitar de Istorie a logicii ( Înştiinţare Floru Andronic, Univ. din Bucureşti,1925). În anul 1925 îşi definitivează cursul de”Istorie a Logicii”, apoi deschide cursul universitar de” Filosofie a religiei” ( Editori: Teodor Ionescu, Floru Andronic, Bucureşti,1925). Tot în prima parte a anului 1925 îşi va susţine examenul de docenţă cu prof. univ. C. Rădulescu Motru (preşedinte), din comisie făcând parte şi P.P. Negulescu, Dimitrie Gusti şi T. Ziegler, iar din luna iunie a anului 1925 lucrează ca docent universitar de Istoria Logicii şi Metafizică. În noiembrie 1925 deschide la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti cursul universitar de ” Teoria cunoştinţei” şi cursul universitar de “ Metafizică”, cu tema Problema salvării în “ Faust”…( Teodor Ionescu, Floru Andronic, note stenografice, Universitatea din Bucureşti, 1926 …) La 1 ianuarie 1926 este numit profesor-conferenţiar definitiv de Istoria logicii, iar la 24 ianuarie a aceluiaşi an ţine conferinţa “Misticii italieni”, sub egida Institutului de Cultură Italiană din Bucureşti. La 18 februarie ţine conferinţa “Charles Piguy”, în ciclul consacrat literaturii franceze, organizat de gruparea bucureşteană “Poesis” iar la 20 februarie 1926 ţine conferinţa “Filosofia regionalismului cultural” la Bilioteca “Petre Armencea”, în cadrul Cercului de studii şi cercetări al oraşului şi ţinutului Brăilei. La data de 29 mai 1926 încheie cursul universitar de “Teoria cunoştinţei metafizice” ( Teodor Ionescu, Floru Andronic, note stenografice, Universitatea din Bucureşti, (Litografia Constanţa Dumitrescu,1927).
Din luna mai a anului 1926, colaborează şi apoi conduce personal ziarul “Cuvântul”, la paginile căruia va gravita cu articole un grup valoros de tineri intelectuali români, adunaţi în jurul său, printre care: Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran ş.a… În anul 1928, după moartea lui Titus Enacovici, devine proprietar şi director al ziarului ”Cuvântul”. Este momentul propulsării sale depline în publicistică şi promovarea în paginile acestei publicaţii a articolelor cu teme de filosofie, de etică şi de teologie , un mijloc efficient de implicare în politica românească interbelică, transformând publicaţia sa într-o tribună monarhică, în favoarea revenirii la tron a regelui Carol al II-lea. Urmare a susţinerii revenirii regelui, filosoful Nae Ionescu devine pentru un scurt timp o persoană apropiată lui Carol al II-lea şi un membru de seamă al camarilei regale.
În anul universitar 1928-1929 definitivează cursul “Metafizica ,I, Teoria cunoasterii metafizice. 1. Cunoaşterea imediată ( editori: C.Floru, C. Noica, Mircea Vulcănescu (Bucureşti, M.O. şi Imprimeria Statului, 1942)…
În anul universitar 1929-1930 a reuşit să definitiveze al doilea curs de “Istoria logicii”, cu un cuvânt înainte de Vasile Băncilă şi cu o introducere de Mircea Vulcănescu şi Constantin Noica (Bucureşti, M.O. şi Imprimeria Statului, 1941)… Tot în anul universitar 1929-1930 definitivează cursul universitar “Metafizica II. Teoria cunoaşterii metafizice. 2.Cunoaşterea mediată , cu un cuvânt înainte de editorii: C.Floru, C. Noica, Mircea Vulcănescu (Bucureşti, editura Remus Cioflec, 1944)…
La 1 ianuarie 1930 este numit profesor titular, prin Decretul Regal nr. 4456, din 31 decembrie 1929, urmând profesorului Constantin Rădulescu-Motru la Catedra de Psihologie şi Pedagogie a Institulului Universitar de Educaţie Fizică Bucureşti.
La Facultatea de Litere şi Filosofie, Nae Ionescu predă, în anul 1930-1931, cursul de “metafizică II” şi “Istoria metafizicii ca tipologie a culturii”( D.C. Amzer şi Dem. N. Vasilescu, Bucureşti, 1931).
La 1 iunie 1930 candidează pentru Camera Deputaţilor la Brăila, din partea Uniunii Naţionale şi este ales în Parlamentul României .
În perioada legislaturii sale, în anul universitar 1932-1933 predă cursul universitar “ Din metodologia logicei. Analogia” şi cursul universitar “Metoda statistică cu aplicaţie la psihologie, sociologie şi pedagogie”, iar în anul universitar 1933-1934 predă cursul “Logica ştiinţelor exacte”. De asemenea, în ianuarie 1934 , Nae Ionescu realizează o notă introductivă, la Immanuel Kant, “Critica raţiunii practice”, cu o prefaţă realizată de C.Rădulescu – Motru, în traducerea Dumitru Amzăr şi Raul Vişan (Bucureşti, Ed. Institutului Social Român, 1934) .
Apropierea sa de Mişcarea Legionară, la mijlocul deceniului 2 -3, îl va depărta de palatal regal şi i se vor deschide , de mai multe ori, în anul 1934 şi anul 1938, porţile temniţelor, din ordinul celui pe care îl susţinuse, Carol al II-lea…
Astfel, la 2 ianuarie 1934, în urma asasinării lui I.G.Duca, filosoful Nae Ionescu este arestat la Sinaia… În iunie, în acelaşi an, 1934, apare romanul lui Mihai Sebastian, intitulat” De dăuă mii de ani”, prefaţat de Nae Ionescu, prefaţa fiind concepută ca o antiteză la tematica romanului lui Sebastian, pe numele său de elev Hechter M. Iosef, al cărui mentor, filosoful i-a fost încă din adolescenţă, o prefaţă în care filosoful încearcă să fundamenteze ştiinţific şi teologic, antisemitismul.
În anul universitar 1934 -1935, profesorul Nae Ionescu definitivează şi predă cursul de “Logica generală”, cu un cuvânt înainte realizat de editorii cursului: C. Floru, C. Noica, Mircea Vulcănescu, ediţie îngrijită de D. C. Amzăr, Bucureşti, 1935, la Universitatea din Bucureşti (Bucureşti, M.O. şi Imprimeria Statului, 1943)… cât şi cursul universitar de “Logica colectivelor” (1934-1935). “. “Ascultând cursurile lui Nae Ionescu”, relevă Arşavir Acterian, <>.
La 7 ianuarie 1935, universitarul filosof Nae Ionescu ţine la Bârlad conferinţa “ Primejdia spiritului defensiv”, sub egida Asociaţiei Studenţilor Creştini” Alexandru Vlahuţă”. Rezumat în Credinţa, 10 ianuarie 1935 , iar la 11 februarie 1935 ţine o conferinţă cu unele accente naţionale, în sala festivă a primăriei din Oradea, în cadrul adunărilor ASTREI, despre unele noţiuni curente de sociologie ( Rezumatul în Familia, martie, 1935). La 25 aprilie ţine o altă conferinţă “Ce înseamnă a fi roman”, la Brăila , într-un ciclu de conferinţe organizat de “Analele Brăilei”.
Îşi începe colaborarea la revista “Vestitorii”, la 15 martie 1935, sub redacţia lui Gh.I. Ciorogaru, care îi publică în următoarele 6 numere, pe parcursul lunii martie-aprilie, articolele sale, intitulate: Roza vânturilor; Cine face istoria; Sofisma cea Mare; Eşti rumân; Cum se” construieşte” o formă istorică .
În anul universitar 1936-1937 predă cursul”Probleme de metafizică”, început în ianuarie 1937, iar la 22 aprilie 1937 Conferinţa sa de “Metafizică şi Istorie a Logicii” este transformată în catedră, profesorul Nae Ionescu, fiind numit professor agregat prin Decretul Regal nr. 4059 din anul 1937. La 27 iunie 1937 îi apare în “Buna Vestire” nr. 100, articolul , intitulat ” Sub semnul arhanghelului” şi tot atunci îi apare singurul volum antum ”Roza vânturilor”, o ediţie îngrijită de Mircea Eliade, cu o prefaţă de Nae Ionescu, la Editura”Cultura Naţională”Este, de fapt, o culegere de articole şi cronici publicate în perioada anilor 1926-1933. Sunt cronici semnate de Horea Stamatu, Liviu Teodoru, D.C. Amzăr, George Călinescu, Arşavir Acterian, Constantin Gh. Popescu, Vasile Damaschin ş.a..
În anul 1938, la 21 ianuarie , reapare “Cuvântul”, iar la 10 martie Senatul Universităţii din Bucureşti este de accord cu propunerea de schimbare a denumirii catedrei ocupate de filosoful şi locicianul profesor Nae Ionescu în “Catedra de Logică şi metafizică”. La 25 martie 1938 ţine o prelegere-comunicare, cu ocazia celui de al 11-lea Congres al profesorilor de filosofie, la sala”Dalles”, rezumat în Cuvântul, 27 martie.
“Cuvîntul” este interzis, din nou, la 17 aprilie 1938 şi Nae Ionescu este arestat, a doua oară. Este destituit din Universitate, iar în noiembrie 1938 este eliberat din lagăr.. Concepe o suită de scrisori , “Căderea în Cosmos”, între anii 1938-1939, de care se aminteşte şi în “Introducere la Istoria logicii”, 1941, şi pe care, potrivit informaţiei lui Valeriu Râpeanu, Cella Delavrancea le confirmă distrugerea. Referitor la ziarul “Cuvântul”, acesta , aşa cum afirma Traian Brăileanu în “Cuvântul”, nr. 1/14 octombrie 1940, devine o publicaţie lrgionară, redând textual ” în jurul acestui nou ziar se vor aduna toţi scriitorii legionari, toţi cei ce vor să ajute cu scrisul lor marea operă de temeinică aşezare a ţării…”.
La 13 ianuarie 1939 este intemniţat, a treia oară, în lagărul de la Miercurea Ciuc , lagăr care avea să fie bombardat de avioanele aliate, în data de 23 august 1944, şi eliberat, apoi, tot în anul 1939, la 24 iunie, bolnav de inimă. Nu îşi mai recapătă catedra de la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, pe care o structurase personal în “Catedra de logică şi metafizică” şi este vizitat, în schimb, la vila sa de la Băneasa de Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade,Constantin Noica, Ionel Gherea, George Racoveanu ş.a..
În anul 1940 lucrează la un “Manual de logică”, din care au rămas doar fragmente de manuscris. Moare la 14 martie 1940 în vila de la Băneasa, de faţă fiind Cella Delavrancea.
Sebastian Doreanu, din Denver-Colorado, în conferinţa sa “ Nae Ionescu în ţară şi în exil” prezentată la Săptămâna Câmpului Românesc de la Hamilton, va relata .”Îndepărtat de la Universitate, ziarul Cuvântul suspendat, urmărit permanent de agenţii Siguranţei, Nae Ionescu se retrage la vila sa de la Băneasa unde, la 15 martie 1940 este văzut pentru ultima data de către Mihail Sebastian, intins pe catafalc…”, dinamica stării sale patologice, care îi grăbise moartea, confirma, după părerea acestuia, o încadrare suspectă…. Unii susţin că a fost ucis. Arşavir Acterian, în “ Mărturii despre Nae Ionescu”, apărută la “Echinox” nr.7-8-9/1991, certifică prezenţa la înmormântarea lui Nae Ionescu , printre marea de oameni, pe filosoful C. Rădulescu Motru, pe Pamfil Şeicaru şi Nicolae Carandino… Îi găsim, spuselor lui Emanoil Bucuţa, şi pe Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Vaile Băncilă….
Asupra morţii lui Nae Ionescu , putem apreciai relatările lui Emanoil Bucuţa <>.
Miron Radu Paraschivescu , în ciuda concepţiilor sale opususe lui Nae Ionescu, l-a admirat “ pentru inteligenţa lui ieşită din comun, ca şi pentru spiritual lui de dăruire” (Arşavir Acterian). D.C. Amzăr în confesiunile sale “ Nae Ionescu,. Cum l-am cunoscut” îi va contura o imagine cât mai apropiată de realitate celui “ … care a fost , generaţii de-a rândul, îndrumător şi generator de gând şi faptă românească şi umană…. “ . Acesta a fost atras de “ cursurile extrem de vii şi surprinzător de personale ale filosofului.
Sub egida Comitetului pentru tipărirea operei lui Nae Ionescu, din care făceau parte studenţii profesorului: Mircea Vulcănescu,Costache Floru, Constantin Noica, prieteni ai acestuia, printre care academicianul Octav Onicesu şi admiratori, precum Sandu Tudor, s-au publicat volumele: “Istoria logicii, în 1941 şi 1943, “Metafizica”, în anul 1942, având la bază cursul de “Teoria cunoştinţei metafizice. Cunoaşterea imediată”; “Logica generală”, după un curs ţinut în anul universitar 1934-1935, în anul 1943, pentru ca în anul 1944 să fie tipărită “ Metafizica”, partea a 2-a , cuprinzând cursul de “Teoria cunoştinţei metafizice. Cunoasterea mediată”, un curs ţinut în annul universitar 1929-1930, apariţie, anul 1944.
Germania va fi , nu după mult timp, locul în care , în anii “50” apar primele cărţi ale lui Nae Ionescu, editate de către foştii studenţi sau colaboratori la “Cuvântul”…. Sub îngrijirea lui George Racoveanu îi apare în anul 1951 volumul “Convorbiri”, cu o prefaţă de Mircea Eliade, iar sub îngrijirea lui D.C. Amzăr, apare volumul “Îndreptar ortodox”tipărit la “Frăţia ortodoxă” din Wiesbaden, în anul 1957.
După cum relevă acelaşi Sebastian Doreanu din Denver-Colorado, în conferinţa sa “ Nae Ionescu în ţară şi în exil” , ”Mircea Eliade, prin prestigiul câştigat în lumea academică internaţională, publică o prezentare a lui Nae Ionescu, în volumul 4 din “The Encyclopedia of Philosophi ”, apărută sub îngrijirea lui Paul Edwards, la Editura Macmilian şi Free Press din New York, în anul 1967”. V .
La împlinirea celor 80 de ani de la naştere şi 30 de ani de la deces, în anul 1970, i se va închina lui Nae Ionescu întreg numărul 10 al revistei “Prodomus”, foaie de gândire şi apropiere creştină, apărută în Franţa, sub redacţia lui Paul Miron şi Ioan Cusa. Semnează în acest număr omagial : Andre Scrima, Ioan Cusa, Mircea Eliade, Virgil Ierunca, D.C. Amzăr, , Vasile Băncilă, Monica Lovinescu şi George Racoveanu.
Virgil Ierunca, în anul 1978 se îngrijeste de apariţia volumului de logică a lui Nae Ionescu, la Editura Ethos din Paris…
In mai 1988, Eugen Popescu revine cu o comunicare la congresul al XIII – lea al Academiei Romano – Americane de Arte si Stiinte, ţinut la Universitatea Portland, Oregon, intitulata: Profesorul Nae Ionescu, filosof si ziarist. Prezentatorul a urmarit să scoată din uitare opera lui Nae Ionescu, spre a i se acorda importanţa cuvenită. Se va ţine de cuvânt şi doi ani mai tarziu, in Colectia Institutului Roman de Cercetari Istorice, din San Diego, sub ingrijirea sa vede lumina tiparului volumul omagial: “Nae Ionescu, 100 de ani de la nastere: 1890 – 1990, cincizeci de ani de la moarte: 1940 – 1990”, volum în care parintele Gheorghe Calciu, ajuns în exil, relevă textual Ortodoxia lui Nae Ionescu.
In acelasi an, 1990, ca urmare a transformarilor politice petrecute in Romania, numele lui Nae Ionescu reintra in circuitul cultural naţional. Editura Humanitas publică şi republică cursurile de Metafizică, de Logică, de Istoria Logicii . Alte edituri publică: Prelegeri de filosofia religiei, Problema mantuirii in Faust al lui Goethe, Teoria cunostiintei, Suferinta rasei albe, Manual de grafologie şi Roza Vanturilor, o reeditare a singurului volum publicat in timpul vietii, sub ingrijirea lui Mircea Eliade.
Cercetatorii perioadei se dedica recuperarii lui Nae Ionescu. Sub ingrijirea lui Marin Diaconu, Dan Ciachir sau Dorea Mezdrea, apar : “Nelinistea metafizică”, “Intre ziaristică şi filosofie”, “ Publicistica dintre 1909 – 1923”, “ Scrisori si memorii”, “ Corespondenta de dragoste. … “. Numarul 7, din septembrie 2003 al revistei Rost – manifest românesc este dedicat in întregime lui Nae Ionescu iar un manuscris al lui Mircea Vulcănescu este tiparit sub titlul “Nae Ionescu aşa cum l-am cunoscut”….
In exil, editorul Gabriel Stanescu, din Atlanta, Georgia, rediteaza “ Indreptarul Ortodox” si compileaza volumele : “Nae Ionescu in constiinta contemporanilor săi” şi “ Mircea Eliade: File despre Nae Ionescu”…
In afara volumelor publicate despre Nae Ionescu, omagierea fostului profesor de catre grupul de intelectuali români din exil s-a manifestat si sub forma pastrarii numelui ziarului , o publicaţie care a facut istorie sub directia sa in anii ‘ 30. Ma refer aici la ziarele exilului “Cuvântul Liber” sau “Cuvântul in Exil”, culminând cu ziarul “ Cuvânt Românesc”, cea mai lungă publicaţie anticomunista a exilului romanesc…
Şi pentru ca s-a amintit de “Cuvântul Romanesc”, nu se poate trece cu vederea realizarea, de către acelaş grup inimos de români din Hamilton-ul Canadei, a “Centrului Cultural Nae Ionescu”, gazda de-a lungul timpului a atâtor manifestari culturale de exceptie…, unde, alaturi, la umbra verde a unui stejar, tronează pentru veşnicie bustul lui Nae Ionescu, opera celui care a fost sculptorul român în exil, maestrul Nicapetre.
Dar, interesant este şi faptul , asupra căruia trebuie să reflectăm cu atenţie, că nu mult după efuziunile recuperatorii postume, opera nae- ionesciană intra sub lupa unor cercetatori ai perioadei interbelice. Drumul a fost deschis, paradoxal, de Eugen Ionescu, care într-o scrisoare adresata in anul 1945 lui Tudor Vianu, aruncă eşecul generatiei interbelice pe Nae Ionescu, pe apropierea acestuia de Miscarea Legionară!… Sebastian Doreanu din Denver-Colorado, în conferinţa sa “ Nae Ionescu în ţară şi în exil”, Hamilton, 8.01.2010 , relevă un fragment din scrisoarea lui Eugen Ionescu către Tudor Vianu : ”Ăsta, Eliade, e un mare vinovat. Şi el, şi Cioran, şi imbecilul de Noica, şi grasul de Vulcănescu, şi atâţea alţii ( Haig Acterian, Mihail Polihroniade …) sunt victimele odiosului defunct Nae Ionescu. Din cauza lui, toţi au devenit fascişti. A creat o stupida, infioratoare Romanie reacţionară „…. Aceste accente acuzatorii la persoana filosofului şi logicianului român Nae Ionescu au fost preluate, dupa 1990, de catre Zigu Ornea, care , după relatările lui Sebastian Doreanu din Denver-Colorado, în conferinţa sa “ Nae Ionescu în ţară şi în exil, <>
Se semnifică, dar, cazuistica unui subiect controversat, Nae Ionescu, expusă de Gabriel Stănescu, în “ Cazul Nae Ionescu sau triumful spiritului Socratic în cultura română” , un articol de început la crestomaţia sa, intitulată “ Nae Ionescu în conştiinţa contemporanilor săi”, Ed. Criterion Publishing, Bucureşti, 1998 : “ … Adorat de către o parte dintre studenţii săi cei mai dotaţi pentru filosofie, contestat cu virulenţă de către politicieni, dar şi de gânditori de talia unui Nichifor Crainic ori de istorici literari şi gazetari “de sânga” (George Călinescu şi virulentul C. Beldie), flacăra spiritului lui Nae Ionescu a supravieţuit vicisitudinilor timpului, ea fiind mai puternică decât incertitudinea, îndoiala şi suferinţa fizică”…
Tot Gabriel Stănescu, în urma obţinerii acordului de a prelua unele articole scrise de personalităţi de seamă ale spiritualităţii şi culturii româneşti cu referire universitarul filosof Nae Ionescu din publicaţiile acestora şi de ajutorul lor documentar, referindu-se la Paul Miron, Mac Linskott Ricketts, Gheorghe Drăguluin, Andrei Pleşu, Gherghiţă Geană, Gabriel Liiceanu, Eugen Popescu, Nae Antonescu, Mircea Handoca,… Dan Dungaciu, Gh. Paruisi(B.A.R.), Marta Petreu a evidenţiat spiritual socratic al profesorului de logică şi metafizică, paideica sa fiind în spiritual creştinismului, că <>.
Personal, referindu-mă sintetic la condiţia universitarului filosof Nae Ionescu, aş releva, tot textual, impresiile lui N. Bagdazar în volumul său ” Scrieri”, Ed. Eminescu, 1988, o ediţie îngrijită cu note şi introducere de Gh. Vlăduţescu: <> este o referire la “ Ofensiva contra spiritului ştiinţific”, concepţia lui Nae Ionescu de filosof creştin expusă în “ Revista Fundaţiilor Regale”, an X, iulie 1943, nr.7 . Şi încă ceva: Diabolicul val al antisemitismului a fost de natură stratificat sociologică, al limitei cunoaşterii tuşată şi impregnată de mercantilismul mistic mozaic şi de creştinism, de alte religii personaliste şi chiar de politeism!… Astăzi, când presiunile moral-teleologice, urmare a expansiunii şi universalizării informaţionismului şi neopozitivismului scientist ( vezi orientările pozitivist-scientiste ale Şcolii de la Viena), devin , în mod natural, tot mai diluate , este de aşteptat un orizont societar al unor elevaţii morale şi metafizice cvasiintelectuale. Futurologic, este de aşteptat , nolens- volens, o diminuare şi o ireversibilitate a escaladării contrastelor antinomice eclesiale, într-un orizont epistemologic larg deschis construcţiei armonice- exploratorii , pozitive , categorial – dialectice în competiţiile social-culturale şi spirituale ale majorităţii păturilor sociale şi implicit a naţiunilor…. Este vorba, desigur, de o metafizică a ontologicului şi de o logică a sustentării gnosiologice spre cunoaşterea fizical- esoterică… Cu acestă dialectică, în principiu gnomică, a antinomiilor categoriale, filosoful lucra antitetic la logica ambelor resorturi, dar dinafara raţiunii logice, pe ambele paliere, şi cel iraţional mistic- nihilitic imediat şi cel analitic-sintetic pozitiv mediat, aceasta, fiind, de fapt, determinanta de forţă a gravitării în jurul său a unei importante părţi din elita intelectuală interbelică, dar tot el nu recunoştea valoarea lor în planul cunoaşterii şi în spaţialitatea social-spirituală… Regretabil, Nae Ionescu refuza constant construcţiile metafizice cu principiile pozitivist-scientiste şi efectele acestora… Aceasta, numai pentru primatul sustentării teologice a adevărului absolut, în El, în unicitatea Providenţei, numai pentru proliferarea creştinismului, a dogmelor ortodoxe în spaţiul naţional românesc, şi poate mai puţin urmărea potenţialul axiologic moralizator a acestora, pe care le seconda, în fond pe latura cea mai perenă a creştinismului, şi pe care le idealiza, neezitând să profite pentru aceasta chiar şi de oferta politică a Mişcării Legionare, un sol ideologic de care se pare că s-a folosit mult, dar de fertilitatea căruia se pare că nu prea era convins!… Pe restul epistemologiilor raţional- ontologice, cosmologice , pozitiviste sau constructiviste, sau altele, opuse concepţiei şi preocupărilor sale metafizice monoteiste, trăirii în persona isihasmului palamasian, în absolutul pământean şi în cel celest, cu tot binele, în El,… le refuza cu obstinaţie sau poate chiar nu reuşise, până la trecerea prea timpurie a sa în eternitate, efectele lor a le intui …
Sibiu, 10 iunie 2014, Gheorghe Apetroae Sibiu

Bibliografie:
– Vlăduţescu,Gh., Sensul cunoaşterii în filosofia “trăiristă”; în “Revista de filosofie” nr.9, 1966;
– Stănescu, Gabriel, Nae Ionescu în conştiinţa contemporanilor săi, Ed. Criterion Publishing, Bucureşti, 1998 ;
– Sebastian Doreanu din Denver-Colorado, conferinţa “ Nae Ionescu în ţară şi în exil” prezentată la Săptămâna Câmpului Românesc de la Hamilton, 8.01.2010;
-Ciachir, Dan, Gânduri despre Nae Ionescu, “Steaua, anXLI, nr.3, martie 199o;
– Ionescu, Nae, Neliniştea metafizică, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1993;
– Cioran, Emil, Nae Ionescu şi drama lucidităţii, în Vremea, an X, nr.490, 6 iunie 1937,
– Noica, Constantin, Ce învaţă “filosofii”de la Nae Ionescu, în Vremea, an x, nr. 490, 6 iunie 1937;
– Eliade, Mircea, Profesorul Nae Ionescu, în Universul literar, an II, nr.13, 23 martie,1940;
– Eliade, Mircea , Funcţionarea socratică a lui Nae Ionescu, în “Pan”, an I, nr.3, 1-15 aprilie 1941, Ed. A II-a,1941,
– Ediţiile şi notele realizate de Marin Diaconu şi Dora Mezdrea, la volumul “Neliniştea metafizică, Editura Fundaţiei Culturale Române,1993;
– Manoliu, Petru, Nae Ionescu: “Istoria logicii”, în Vremea războiului, an Xii, nr. 610, 20 iulie, 1941;
– Ediţiile şi notele realizate de
– Diaconu, Marin, Mezdrea, Dora, Curs de istorie a metafizicei, cu introducerea de Ştefan Voinescu, Editura Anastasia, 1996;
– Băncilă , Vasile, Nae Ionescu, în : Nae Ionescu, Istoria loguicii, Bucureşti, în M.O. şi Imprimeria Statului, 1941;
– Vulcănescu, Mircea, Noica, Constantin, Introducere la: Nae Ionescu: Istoria logicii, Bucureşti, n M.O. şi Imprimeria Statului, 1941;
– Popa, Grigore, Opera lui Nae Ionescu ( “Istoria logicii” şi “ Metafizica”), în “Saeculum”, an I,nr.1, ianuarie-februarie 1943;
– Cazan, Gh. Al., Filosofia trăirii. Nae Ionescu; în Istoria filosofiei româneşti, Bucureşti, E.D.P.,19084;
– “Nae Ionescu”, encyclopedia liberă, text disponibil sub licenţa Creative Commons.

  g.apetroae@yahoo.com wrote @

EPISTOLĂ
Gheorghe Apetroae , Sibiu
La Vârtoape, în munţi, din neguri coborâţi,
diavolii povestesc până târziu
cu colibele pustii ale jinarilor
şi cu stâncile înnegrite de fulgere,
despre tunete şi iubirile din vară,
despre creşterea stelară a ierbii
în mit, ideile siluindu-mi-le !…

… îţi scriu de unde împărăţesc
cu începutul crestele Măgurii
pajiştile albe ale Tomnatecului,
misterele, împreună cu mioarele…
… dar, dinspre Tâlvă, un miros sălbatic de lup
răspândit peste ţancul
înnegurat din Şugage
reneagă procreaţia!…

… am rămas cu culmile sinistre
înfipte în cerul Vârtoapelor
şi cu sălaşele reci ale nopţii,
la care cerbii Lebei, adăstând
rumegă semnele primăverii!…

Îţi scriu de aici în priviri
cu vântul, surle şuierând printre ramuri –
învăţându-mă zborul,
învăluind stindardele rotunde de pini…
Îţi scriu în mine simţind
frumuseţea cu care cobor
turmele, revenind la datini! …

…La Vârtoape m-am spălat în izvorul
adânc de timpul netimp în abis
din mine căzut în păcat
şi cuvintele grele în el le-am bolborosit,
fluierându-le pe grindul sterp de grijă!…
…în ele am descoperit cristalul opal al luminii
şi limpezirile din apus!…
… toiagual orbului alb de aici îl port
pretutindeni, în oricând plăsmuit
cu arabescurile primei mele filosofii
aici, de unde îţi scriu!…

Sibiu – Jina, 1996

  g.apetroae@yahoo.com wrote @

LITERATURA, „LA OCNA SIBIULUI, 9 IUNIE, SĂRBĂTOAREA RECUNOŞTINŢEI”

Gheorghe Apetroae ,Sibiu, Radical, anul 5, nr. 1144 din 14 iunie 1994

SĂRBĂTOAREA RECUNOŞTINŢEI

Ca naţiune, ne-am durat în spiritul funciar al statorniciei noastre în hotarele istorice legitime. Dar, pentru a se păstra şi adânci fiinţa naţională, românii au trebuit să dea riposta multor râvniri duşmane, să-şi sacrifice fiii în războaie de apărare, încununându-se de glorie!.. Nu există aşezare, nu există cetate românească care să nu-şi fi dat partea sa de jertfă, fiii cei mai devotaţi naţiunii, mai dârji şi mai viteji, sângele, viaţa lor numai pentru cauza păstrării şi înfloririi fiinţei noastre naţionale! .. Jertfele n-au fost zadarnice!… Românii îşi pot cinsti oriunde acum în ţara lor, în libertate gloria eroilor , iar ziua de 9 iunie, la care ne referim acum, constituie o zi de sărbătoare a recunoştinţei noastre faţă de martirii neamului românesc…

Această zi a fost şi pentru locuitorii oraşului – staţiunea balneară Ocna Sibiului, o aşezare ardeleană încărcată de nobil trecut şi de glorie naţională, o zi a reînoirii tradiţiei cultului eroilor. S-a relevat aceasta ca fiind şi un capăt de drum pentru generaţiile viitoare , în sensul slujirii cu devotament a patriei, dar şi un prilej de venerare a eroilor numeroşi ai urbei, cei care prin jertfa lor supremă în luptă, au brăzdat adânc şi glorios, destinul ţării!…

O emoţie puternică a cuprins întreaga Adunare Populară, când cele trei coloane de cetăţeni ai Ocnei Sibiului, cu veteranii de război în primele rânduri, au pornit din Piaţa ” Avram Iancul”, cu toţi preoţii urbei în frunte, fluturând Tricolorul pe străzile principale ale oraşului , şi glăsuinnd, în marşul lor, cântece naţionale de sărbătoare… Coloanele au intrat, apoi, triumfal, ca adevărate oşti biruitoare, în parcul primăriei din centrul oraşului. Aici întregul ceremonial s-a oprit chiar la locul în care începuse a se înălţa, prin osârdia cetăţenilor Ocnei Sibiului,” o cetate de graţie, „Monumentul Eroilor” din Ocna Sibiului. În jurul gropii de fundare a monumentului şi a schelelor erau depuse imense grămezi de flori, ofrande martirilor neamului. În acest loc atât de providenţial, în dreptul unei cruci mari, înălţată cristic şi acoperită cu ghirlande de flori, purtând înscrisul celor 132 de nume de eroi, fii ai oraşului jertfiţi ţării în cele două războaie mondiale, a început manifestarea de venerare a eroilor… Directorul Casei de Cultură , domnul Ilie Oprişor a deschis ceremonialul national, prezentând cu un ton înalt imprecativ programul… Se crease o atmosferă solemnă, de gratitudine eroilor, de magie şi de vis, care a produs emoţii de nestăpânit şi a stors lacrimi din ochii asistenţei!… Elevii Liceului teoretic din Ocna Sibiului, îmbrăcaţi de sărbătoare şi cu profesorii lor de faţă au fost, prin prezenţă şi programul prezentat, o adevărată podoabă de suflet pentru eroi şi pentru neam, preţuită de întreaga adunare… Preoţii din cele trei parohii ale oraşului au slujit evenimentul cu mult har creştin, oficiind parastasul de pomenire. Corul bisericesc întrunit , format din corurile celor trei biserici, a creat prin cântări stări de înălţare în credinţă şi de recunoştinţă, stări de adâncă graţie eroilor !….

Preotul Ioan Vecerdea a relevat însemnătatea păstrării cultului eroilor, cult care menţine aprinsă vie flacăra sentimentului patriotic al neamului românesc în spaţiile sale ancestrale.

Despre semnificaţia zilei , despre trezirea conştiinţei noastre patriotice a declamat mult convingător, înălţător, în numele primarului oraşului, dr. Nicolae Balteş şi al său personal, viceprimarul oraşului, domnul inginer Ioan Costea.

Veteranul de război, ofiţerul maior în rezervă Lazăr Sădean,cel care a insuflat multă energie patriotismului localităţii sale natale, a relatat cu fervoarea sa greu de stăpânit, dar şi cu patos nostalgic, evenimentele politice şi militare ale ţării şi ale Europei, începând cu primul război mondial şi până astăzi, despre virtuţile militare ale ostaşilor eroi ai Ocnei Sibiului!.. Acesta, angajându-se în dialog cu profesorul de istorie al liceului din Ocna Sibiului, a făcut numeroase şi interesante referiri cronologice asupra evenimentelor naţionale şi mondiale militare care au condus la întărirea independenţei şi la unitatea naţională a României.

Momentele importante ale evenimentului au fost imortalizate pe peliculă de către inginerul Ioan Oprişor, cel care este un fiu de valoare al Ocnei, un talentat interpret de muzică populară şi romanţe.

Ceremonialul de recunoştinţă pentru eroii urbei a fost încheiat strălucit, în mod sărbătoresc, de corul liceului care a interpretat o suită de cântece patriotice, tot atâtea motive de înălţare a întregii asistenţe în spiritul gloriei străbune şi al împrospătării sentimentelor naţionale !…

GHEORGHE T. APETROAE, membru fondator al ASTREI rediviva, publicist.

  g.apetroae@yahoo.com wrote @

FILOSOFIA DIN CUVÂNT

Gheorghe Apetroae Sibiu

În lumea–n care-mpărăţeai

şi n-au pătruns atunci

nici zeii cerului cu semnele

milericii lumini,

un verde încâlcit, ţipând

în albăstrimi,

îţi defăimează-nmiresmat

de flori, culcuşul

în cuvântul tău , acum…

frumos – virgin atunci,

vestind în fire-ţi marile simţiri,

vulcanice trăiri,

azi nu mai e decât

un pat de frunze ruginii

pălite-n adieri de o şoptire

tremurândă!…

Zbârcirile olive-n carnalit,

nu ţi le-arată, feţii,

deşi ţi-i timpu-n firea lui

mai volatil, de ieri…

profitul tău e-n schimb,

un rest de cheltuit

pe vis, pe cer, pe stele

şi pe alte multe vreri!…

E mult nimic în tot,

în ce – ai turnat în jur:

ţărânei- bronzul , să i-l vezi,

şi să o crezi

statuia marmoree-

a sinelui în marele lazur !..

Cu ploile prea lungi şi reci,

prea des o speli acum

şi arderea i-o stingi ,

tot focul să i-l pierzi!…

Te joci desculţ pe cer,

prea lesne- acum, străinule !…

şi-n rodul copt în travertin

pe vatra altei veri

ai zâmbetul tot proaspăt –

cu balsam de crini,

iar gândul tot mai desfrânat,

barbar în alt cuvânt !…

că treci mereu de braţ

cu stelele pe lunci,

dezgheţi bulboana cerului,

ca să-ţi cobori

în râul gândului căinţa,

păcatele în raze să le speli!…

Te-ncercuiesc năluci, cu ele

să te urci, să treci

pe valuri de un alt cuvânt,

cu paza lor petreci…

să te împaci cu ce-ai iubit,

tu- semnele din norul cel ascuns

în nou linţoliu de stibin,

mai lesne descifrezi !…

  g.apetroae@yahoo.com wrote @

ZILELE ANTROPOLOGIEI ROMÂNEŞTI SIBIU-25-29 Septembrie 2014-SESIUNE DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE

Zilele Antropologiei Româneşti ¤ ediţia a XXI-a ¤ AVENTURA IMAGINII ¤ Imagine, imaginaţie, imaginar ¤ 25-29 septembrie 2014 , SIBIU

JOI, 25 SEPTEMBRIE 2014
Ora 18.00 Vizionare filme documentare Studioul ASTRA Film
(Sala Studio, Piaţa Mică, nr. 11)
• Dumitru Budrala, Sibiu County. The Southern Gate of Transylvania, o producţie a Consiliului Judeţean Sibiu
• Alina Geanina Ionescu, Film documentar-ştiinţific educaţional. Restaurarea icoanelor pe sticlă
• Anca Sîrghie, ”Naşterea” unui film

VINERI, 26 SEPTEMBRIE 2014
Ora 09.30, Biblioteca ASTRA, corp B, Sala de lectură, etaj V

DESCHIDEREA SESIUNII DE COMUNICĂRI
Cuvinte de salut
– Prof. univ. dr. Ioan Cindrea – Preşedinte Consiliul Judeţean Sibiu
– Prof. univ. dr. ing. Ioan Bondrea – Rector Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
– Conf. univ. dr. Ioan Marian Ţiplic – Prorector Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
– Prof. univ. dr. Dumitru Batâr – Decan Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane
– Drd. Ciprian Anghel Ştefan – Director general Complexul Naţional Muzeal ASTRA
– Dr. Silviu Borş – Director, Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu
– Prof. Silvia Macrea – Director Centrul Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul – Junii” Sibiu
– Conf. univ. dr. Sultana Avram – Coordonator sesiune
Ora 11.00
Comunicări în plen
• Maria Bozan, L’Image de l’Afrique dans des notes de voyage du XIXe siècle
• Nicolae Panea, L’Image du monde d’au-delà dans le chant funéraire roumain
• Marin Marian Bălaşa, Ethnographic Photography and the Visualisation of the … Invisible

LUCRĂRILE PE SECŢIUNI

SECŢIUNEA Antropologie

Ora 16.00, Biblioteca ASTRA, corp B, Sala de lectură, etaj V
Moderatori: Slobodan Paich, Tiberiu Costăchescu
• Slobodan Paich, Pregnant Silence – Shared Stories. Emblematic and Pictorial Communications in Renaissance Culture
• Jerome Thomas, The Medieval Origin of the Indian “Wild Body” in the 16th Century through the Iconography
• Kao Kuokuei (Pascal), From Fetish to Utopia: Power of the Image after Iconoclastic Modernity
• Irene Pomar, Text and Image for a Donated Word
• Diane WebeerShapiro, An Image Dear to Us
• Ipek Çankaya, The Subtle Imagery of Halka Art Project as a Contemporary Art Initiative
• Tiberiu Costăchescu, L’image de l’Afrique
• Cristian Husac, Omul verde de la Richiş
Discuţii

SECŢIUNEA Istorie

Ora 16.00, Biblioteca ASTRA, corp B, parter – foaier
Moderatori: Gheorghe Lazarovici, Cristiana Glavce
• Alexandra Neagu, Cristiana Glavce, Orice vrei tu să fiu. Reprezentări corporale şi practici de remodelare
• Alexandra Comşa, Reconstituirea facială între realitate şi imaginar
• Gheorghe Lazarovici, Magda Lazarovici, De la simbol la semn în Neolitic şi Epoca Cuprului. Tronul
• Constantin Ittu, Imagine şi mesaj în lumea stemelor heraldice
• Luminiţa Husac, Imagini şi simboluri păgâne în biserica creştină
• Laurenţiu Puicin, Câinele ciobănesc în imaginarul popular
• Dumitru Batâr, Rolul imaginilor în înţelegerea semnificaţiilor obiectelor culturale
• Emilia Tomescu, Imaginea musulmanului în mass-media actuală
Discuţii

SECŢIUNEA Litere şi arte

Ora 16.00, Biblioteca ASTRA, corp B, etaj I
Moderatori: Laurenţiu Bălă, Rodica Brad
• Laurenţiu Bălă, Imaginea celuilalt, între stereotipuri şi prejudecăţi
• Carmen Burcea, Imaginea continentului hispanoamerican în reprezentarea lui Gabriel García Márquez
• Rodica Brad, Imaginar şi proiecţie mitologică a patriei în proza fantastică a lui Mircea Eliade
• Lucia Stoicescu, Interpretarea poeziilor lui Andrei Mureşanu din perspectiva conotaţiilor specifice imaginarului cultural
• Viorica Bica, Metamorfozele imaginii în lirica barbiană

• Clementina Mihăilescu, Interpretarea poeziilor lui Gheorghe Apetroae din perspectiva conotaţiilor specifice imagologiei culturale
• Din Petre, Imagini ale societăţii europene în opera lui Dinicu Golescu
Discuţii

SÂMBĂTĂ, 27 SEPTEMBRIE 2014

LUCRĂRILE PE SECŢIUNI

SECŢIUNEA Antropologie

Ora 09.30, Biblioteca ASTRA, corp B, Sala de lectură, etaj V
Moderatori: Elena Rodica Colta, Gabriela Rusu-Păsărin
• Elena Rodica Colta, Configurarea unui sfânt imaginar în spaţiul românesc şi sud-est european: Sântoaderul
• Ioana Narcisa Creţu, Satele săseşti din Transilvania – aventura imaginii pentru studenţii jurnalişti
• Gabriela Rusu-Păsărin, Relaţia imaginea radiofonică – imaginarul în mediatizarea simbolisticii troiţelor intra-funerare
• Viorella Manolache, Instrucţiunile de ordinul trei ale imaginii: reprezentare – proximitate – identitate
• Amalia Pavelescu, Imagine şi simbol. Vectori ai stării de bine
• Adrian Popescu, Imaginea între tăcere şi secret
• Narcisa Alexandra Ştiucă, Chipuri şi embleme ale Timpului în mentalul tradiţional românesc
• Maria Batâr, Imaginea familiei tradiţionale în spaţiul rural specific Mărginimii Sibiului
• Carmina Maior, Imagini din trecut, imagini din prezent în Mărginimea Sibiului
Discuţii

SECŢIUNEA Istorie

Ora 09.30, Biblioteca ASTRA, corp B, parter – foaier
Moderatori: Ovidiu Savu, Adrian Nicolae Alexe
• Anda-Lucia Spânu, Imagini istorice ale oraşelor României de azi
• Florentina Manea Udrea, Fotografia, parte a unui document istoric (fişa de evidenţă) în conservarea şi restaurarea monumentelor istorice. Studiu de caz – Cule din Oltenia
• Ovidiu Savu, Fotografia – între document istoric şi amintire de familie
• Alexandru Bucur, Imagini 3D în Transilvania, la începutul secolului al XX-lea
• Valeria Şoroştinean, Imaginea societăţii româneşti din Transilvania interbelică în viziunea preotului Iosif Trifa
• Adrian Nicolae Alexe, Fotografii cu oameni în uniformă – imagini ale societăţii şi instituţiilor din România secolului al XX-lea
• Alexandru Bucur, Mircea Goloşie, Buziaşul, în imagini vechi şi noi
• Vasile Mărculeţ, Imaginea ţărilor vlaho-bulgari, Asan, Petru şi Ioniţă Asan în cronicile bizantine
Discuţii

SECŢIUNEA Litere şi arte

Ora 09.30, Biblioteca ASTRA, corp B, etaj I
Moderatori: Gabriela-Mariana Luca, Ioan Albu
• Gabriela-Mariana Luca, Pentru un răspuns la întrebarea: studiu ştiinţific, studiu estetic în antropologie ori ambele şi încă ceva pe deasupra? Studiu de caz: Joseph Beuys
• Constantin Necula, Omul chipul slavei lui Dumnezeu. Aventura imaginii ca transcendenţă
• Benonia Vlăjie, Icoana nonconvenţională
• Anca Elisabeta Tatay, Xilogravura Judecata de apoi din Noul Testament, Mănăstirea Neamţ, 1818
• Ioan Albu, Imagine şi inscripţie funerară în Ţările Române
• Valerie Deleanu, Car, căruţă sau trăsură în tematica icoanelor pe sticlă ţărăneşti
• Vasile Floare, Primele imagini creştine: mielul şi peştele
Discuţii

LUCRĂRILE PE SECŢIUNI

SECŢIUNEA Antropologie

Ora 16.00, Biblioteca ASTRA, corp B, Sala de lectură, etaj V
Moderatori: Gina Boda, Dorel Marc
• Gina Boda, Imagini etnografice din ţinutul Pădurenilor
• Liviu Velţan, Aspecte psihologice ale boştinarilor transilvăneni. Scurtă privire de imagologie comparativă. Studiul de caz Căianul Mare, Căianul Mic şi Sebeşul de Jos
• Iancu Daniel, Documentarea fotografică a aşezărilor izolate, părăsite sau depopulate din judeţul Hunedoara. Rezultatele campaniilor 2012-2014
• Ionuţ Semuc, Informaţie şi imagine. Atlasul etnografic
• Dorel Marc, Imaginarul individual şi colectiv al satului (mureşan) sugerat de fotografia etnografică
• Angela Pop, Dorel Marc, Laura Pop, Livia Marc, Orsolya Tatai, Aventura imaginii fotografiei etnografice din teren în muzeu. Prezentare proiect Un secol de istorie locală în imagini
• Maria Şpan, ”Hainele româneşti” din Gura Râului (Transilvania). Comunicare prin imagine
• Delia Voina, Colecţia de fotografie etnografică documentară a Muzeului ASTRA
Discuţii

SECŢIUNEA Istorie

Ora 16.00, Biblioteca ASTRA, corp B, parter – foaier
Moderatori: Sebastian Corneanu, Enache Tuşa
• Lucian Nicolae Robu, Propaganda prin imagine în procesul colectivizării agricole din România, 1949-1962
• Dumitru-Cătălin Rogojanu, Între istoricitate şi verosimilitate. Reprezentarea Gulagului românesc prin imagini
• Sebastian Corneanu, Imaginea ca formă a istoriei personale. Studiu de caz: legitimarea prin imagine a politicienilor
• Henrieta Anişoara Şerban, Democraţia ca aventură freak show
• Enache Tuşa, Oraşul Constanţa la 1914 pe un film de epocă
• Natalia Tuşa, Enache Tuşa, Filmul românesc de propagandă şi efectele acestuia în Dobrogea între 1950 -1980
• Oana Leonte, De la alb-negru, la color. Cinematograful britanic şi american între anii 1940-1950
Discuţii

SECŢIUNEA Litere şi arte

Ora 16.00, Biblioteca ASTRA, corp B, etaj I
Moderatori: Olimpia Tudoran Ciungan, Carmen Oprişor
• Carmen Oprişor, Anamorfoza în arte
• Valentin Trifescu, Arta Transilvaniei în orizontul spaţiului mioritic
• Olimpia Tudoran Ciungan, De la imagine la imaginar in viziunea unor artişti plastici sibieni
• Franciska Coman, Afişul în teatrul de animaţie: studiu de caz Teatrul Gong din Sibiu
• Daniela Stanciu, Reclama în presa săsească sibiană la începutul secolului al XX-lea
• Gudrun-Liane Ittu, Hans/Janos Mattis-Teutsch (1884-1960) şi aventura imaginii nonfigurative
• Sultana Avram, Dracula-de la imagine la imaginar
Discuţii

DUMINICĂ, 28 SEPTEMBRIE 2014
Orele 7.30-19.00
Excursie de documentare la Castelul Bran. Plecarea va avea loc de la Hanul Veştem (ora 7,30) şi din parcarea sălii Thalia (ora 8,00).

  g.apetroae@yahoo.com wrote @

DRUMUL ÎN NEFIINŢĂ

Gheorghe Apetroae, Sibiu

Nepăsător, de ne-nceput adânc pătruns

un şarpe azuriu ieşind, te vrei stăpân

pe cerul erelor ce azi le vezi cum pier,

pe drum, în jocul tău cu libertatea lor…

Nerăbdător de dor şi de înşelăciuni

apui o stea recif din tot al ei cuprins,

ştiind s-apuci pe pajiştea-i albastră

cu vreri în duh-nevreri, deşerticul tău drum

din ne-nceput îl urci, tot să-l cobori

spre trupul ei – netrup de crise amintiri,

făclia eritină-a sângelui carnal celest

în game de lumini, din care-ai glăsuit…

rămas o nesfârşită fire altei zile reci,

purtat de cerul alb, sub cruce aşteptat,

nelocul locului ţi-l înconjori zelos

cu împărţirea clipelor din ultimul răvaş…

şi scoli toţi zorii alunii din dulce somn

din vlaga sânilor de stea, albaştri

tăcerea raiului cuprinsă-n rotunjimi

cu freamătul dorinţei astrei alabastre,

sub râna cerului , sub vălu-i boraciu

revii cu ea în vis, de un alt vis păzit

să poţi din nou visa pe ultimul tău drum

la îngerii copilăriei, care n-au murit!…

trimiţi clepsidra rece vidă la-ntâlnire

şi-i muţi din loc în loc nisipu-n scurte rugi

în nicăieri şi-n totul , hăruit, să-ncânţi

cu stele-zei, viaţa ta de… nefiinţă-nfrântă!…


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: